Uliul porumbar (Accipiter Gentilis) este o pasare cu o lungime medie de cca. 60 de cm. Largimea aripilor intinse atinge aproape un metru. Lungimea de la varful cozii la cioc este de aproximativ 65 cm. Femela este simtitor mai mare decat masculul, caracteristica la toate rapitoarele. Exemplarele adulte au pe spate o culoare cenusie, ca ardezia, sura cafenie, neagra. Pe abdomen sunt albe, fiecare pana avand verigi transversale cafenii-negre, care se impreuneaza in benzi ondulate de-a curmezisul pieptului si abdomenului. Aripile sale scurte si rare, adevarate vasle, il fac abil in desisurile padurii, iar coada lunga si lata ii este o carma tot atat de buna, putandu-i inlesni cotituri maiestrite in urmarirea victimei.
Ghearele sale lungi si taioase, adevarate pumnale, prind sigur prada si ucid repede. La toate acestea se adauga privirea deosebit de agera, apoi marea indrazneala si atacul premeditat de care este in stare uliul porumbar. Rar ii scapa pasarea atacata, cateodata chiar porumbeii cei mai iuti si vicleni, atat in zbor cat si surprinsi pe pamant sau pe casa ii cad prada. Acolo unde uliul a reusit sa faca o prada, revine zi de zi, chiar la aceeasi ora, cu o precizie care ne uimeste si nu abandoneaza locul raspectiv decat atunci cand nu mai are ce rapi. Zilnic se prezinta in acelasi loc, si pe aceeasi carare a aerului.
Silueta uliului porumbar in zbor, arata aripile lui late si scurte si o coada subtire si lunga. Cand trece in zbor intins, bate repede din aripi plutind scurt intre seriile de batai de aripa. Rar zboara la inaltime mare, de obicei ramane aproape de varful copacilor, sau trece jos, ras cu pamantul.
Atacurile lui sunt intotdeauna napraznice si incearca sa-si surprinda victima furisandu-se in apropierea ei. Porumbeii devin nelinistiti cand il simt si ei de departe. El vine insa ascuns, ca sageata, coteste pe dupa copaci, cladiri, aproape de pamant, apare deodata, loveste, prinde si apoi pleaca. De multe ori goneste pe sus stolul de porumbei, inhatandu-si victima asupra careia se arunca fulgerator, cu vajairi de aripi, pe care le auzim de departe. Il tradeaza ciorile si randunelele, care se iau dupa el cu mare alai.
Uliul porumbar cloceste in paduri, asezandu-si cetatea mai mult pe la mijlocul copacilor, aproape de trunchiul acestora. Revine la cuib an de an, totdeauna primenindu-l cu crengi noi, verzi, de unde putem recunoaste usor cuiburile ocupate. Uliul cand se aseaza pe un copac, nu alege niciodata crengile din varf ci se ascunde pe o creanga groasa de pe la mijlocul arborelui, aproape de trunchi. De aici se avanta apoi neobservat cand zareste vreo prada, sau pleaca hoteste in incursiunile lui vanatoresti dupa porumbeii.
59 soricarul comun,acea pasare a-ti starpit-o prin popularea padurilor,in general a habitatului acesteiea care o ducea bine oriunde cu acesti soimi zis de voi porumbar,care odata pus pe treaba ajutat de constructiea sa,a lovit in soricar la fel ca in porumbei.ganditi pozitiv,inainte sa populati o zona cu o specie asigurativa ca au si sursa de hrana neconditionata,va intereseaza rasa cum intereseaza pe politicieni bunastarea TARII.Garantez eu ca daca nu sar invartii si foloase grele in aceste acte de cxaritate var durea in cot de acest pasari.Iubesc soricarul destul de mult,acea pasare facea selectiee naturala,era un vanator,astiea sunt hoti stau ascunsi in copac si prin puii prin tarcuri inchise,nu ataca in pereche,atac organizat.pacat ca nu stiu daca reusesc sa starpesc aceste creaturi nedorite,voi revedea soricarul imprastiindu-mi porumbeii.dacaai studieat natura stii ca am dreptate,nu odata ai vazut cum este alungat soricarul de pe un teritoriu de catre soim,se lasa si cu morti,niciodata soimul.salvati ce este al nostru:soricarul nu mai aduceti soimii,ca noi ii omoram sigur.
Bai frate, tu ai o fixatie cu popularile de ''soimi'', citeste frate o carte, invata fauna ornitologica a Romaniei, nu mai abera atat, fa diferenta dintre urmatoarele specii: uliul porumbar, uliul sorecar si soimul peregrin ...toate trei specii exista in fauna romaniei de ere intregi, nu ''populeaza'' nimeni nimic, ci doar se macelareste de catre voi...
1.daca ai cunoaste speciile ai sti ca uliul porumbar nu este soim. genul accipiter partine uliilor, nu soimilor.
2. sorecarul comun (buteo buteo) este uliul cu cea mai buna reprezentare in teritoriu pentru Romania. alaturi de vinderelul rosu (soim) se considera ca sunt singurele specii care nu sunt in pericol iminent de disparitie.
3.daca ai cunoaste natura ai sti ca soimii intotdeuna alearga sau chiar omoara alte rapitoare de pe teritoriul lor, indiferent de specia careia apartin.
4.daca ai cunoaste natura ai sti ca exista un fenomen numit "pasaj" prin care pasarile se deplaseaza pe diferite areale in perioada rece a anului, urmand ca la sfarsitul iernii sa revina pe teritoriile de clocire. cu aceasta ocazie se fac si popularile naturale prin care juvenilii isi gasesc si ei teritorii proprii.
5.daca ai cunoaste natura ai sti ca sorecarul comun (buteo buteo) aduce alte foloase naturii si omului decat selectia naturala. hrana lui fiind axata pe soareci si soparle nu are ce triaj sa faca. exista desigur marele avantaj de a curata terenurile agricole de acesti paraziti (soareci, harciogi, popandai) dar nicidecum nu face triajul la porumbei. la porumbei atacurile sunt date de uliul porumbar (accipiter gentilis).
6.daca ai sti si putina istorie nu ai mai afirma ca celelalte specii de rapitoare au fost aduse ci ca e afla pe acest pamant de mii de ani. daca nu era asa, nu exista tribut asupra tarilor romane in soimi si ulii (peregrini si corui) in toata perioada fanariota.
7.daca ai iubi natura, nu ai vorbi de braconaj si de faptul ca omori pasari de prada. referitor la probabilitatea daca vei reusi tu sa "starpesti aceste creaturi" te pot asigura ca nu vei reusi. din pacate cei asemenea tie care le omoara reusesc in schimb sa distruga efective insemnate prin braconaj la capcana, distrugerea cuiburilor, iar pentru dragul de uliu sorecar (care intamplator este si preferatul meu dintre pasarile autohtone) cel mai mare pericol vine din ingerarea de soareci otraviti de pe campurile cu pesticide sau din cauza omorarii lui pe soselele unde coboara iarna ca sa manance alte starvuri.
7.referitor la foloase grele si interese, aceste vin din alta parte, prin defrisarea padurilor, otravirea inconstienta a habitatelor, distrugerea arealelor de cuibarit pentru foloase materiale, asta ducand la decimarea TUTUROR speciilor de rapitoare din tara noastra.
toate acestea ti le spun ca o persoana ce a reabilitat si salvat pasari de la moarte, a facut observatii ornitologice in teren si s-a implicat mai mult decat la a arunca mesaje agramate pe net si a observa natura doar din propria curte. daca chiar vrei sa stii de ce mor sorecarii in romania, intreaba-i pe cei care arunca pesticide pe culturile de aratura, intreaba vanatorii care trag in orice rapitoare intalnesc, intreaba soferii care ii calca fara mila atunci cand saracele pasari coboara iarna la marginea soselelor sa manance starvuri de caini sau alte animale macelarite de alti soferi. si ca o ultima informatie pentru tine, la clasa lor de greutate, sorecarii sunt singurii care fac fata tacului porumbarilor si chiar ii ataca pentru a le fura prazile. prin urmare...toate bune si spor la studiu!
sunt ff frumoase si ajutatoare naturi aceste pasari pt ca tin sub control populatiile de rozatoare si pasari dar pe de alta parte sunt un dezastru pt un columbofil io personal am omorat unul dupa ce lam prins in porumbar a supra faptului
Trimite mesajÎnapoiNu poți trimite un mesaj fără conținut!Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje.Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.roMesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp.A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.Mesajul a fost trimis.
2. sorecarul comun (buteo buteo) este uliul cu cea mai buna reprezentare in teritoriu pentru Romania. alaturi de vinderelul rosu (soim) se considera ca sunt singurele specii care nu sunt in pericol iminent de disparitie.
3.daca ai cunoaste natura ai sti ca soimii intotdeuna alearga sau chiar omoara alte rapitoare de pe teritoriul lor, indiferent de specia careia apartin.
4.daca ai cunoaste natura ai sti ca exista un fenomen numit "pasaj" prin care pasarile se deplaseaza pe diferite areale in perioada rece a anului, urmand ca la sfarsitul iernii sa revina pe teritoriile de clocire. cu aceasta ocazie se fac si popularile naturale prin care juvenilii isi gasesc si ei teritorii proprii.
5.daca ai cunoaste natura ai sti ca sorecarul comun (buteo buteo) aduce alte foloase naturii si omului decat selectia naturala. hrana lui fiind axata pe soareci si soparle nu are ce triaj sa faca. exista desigur marele avantaj de a curata terenurile agricole de acesti paraziti (soareci, harciogi, popandai) dar nicidecum nu face triajul la porumbei. la porumbei atacurile sunt date de uliul porumbar (accipiter gentilis).
6.daca ai sti si putina istorie nu ai mai afirma ca celelalte specii de rapitoare au fost aduse ci ca e afla pe acest pamant de mii de ani. daca nu era asa, nu exista tribut asupra tarilor romane in soimi si ulii (peregrini si corui) in toata perioada fanariota.
7.daca ai iubi natura, nu ai vorbi de braconaj si de faptul ca omori pasari de prada. referitor la probabilitatea daca vei reusi tu sa "starpesti aceste creaturi" te pot asigura ca nu vei reusi. din pacate cei asemenea tie care le omoara reusesc in schimb sa distruga efective insemnate prin braconaj la capcana, distrugerea cuiburilor, iar pentru dragul de uliu sorecar (care intamplator este si preferatul meu dintre pasarile autohtone) cel mai mare pericol vine din ingerarea de soareci otraviti de pe campurile cu pesticide sau din cauza omorarii lui pe soselele unde coboara iarna ca sa manance alte starvuri.
7.referitor la foloase grele si interese, aceste vin din alta parte, prin defrisarea padurilor, otravirea inconstienta a habitatelor, distrugerea arealelor de cuibarit pentru foloase materiale, asta ducand la decimarea TUTUROR speciilor de rapitoare din tara noastra.
toate acestea ti le spun ca o persoana ce a reabilitat si salvat pasari de la moarte, a facut observatii ornitologice in teren si s-a implicat mai mult decat la a arunca mesaje agramate pe net si a observa natura doar din propria curte. daca chiar vrei sa stii de ce mor sorecarii in romania, intreaba-i pe cei care arunca pesticide pe culturile de aratura, intreaba vanatorii care trag in orice rapitoare intalnesc, intreaba soferii care ii calca fara mila atunci cand saracele pasari coboara iarna la marginea soselelor sa manance starvuri de caini sau alte animale macelarite de alti soferi. si ca o ultima informatie pentru tine, la clasa lor de greutate, sorecarii sunt singurii care fac fata tacului porumbarilor si chiar ii ataca pentru a le fura prazile. prin urmare...toate bune si spor la studiu!